Ba chiar mă scot din sărite!!!
De ce să muncim 63/65 de ani ca să ieșim apoi la pensie? Să ne trezim dimineaţa, să mergem la servici, să ne chinuim să avem un job cu weekenduri libere şi să ne bucurăm când l-am găsit, ca şi cum ar fi o piatră preţioasă?
De ce trebuie să facem x ani de şcoală ca să descoperim că n-am învăţat nimic despre noi, despre viaţă?
De ce spunem “Nu pot” in loc de “Nu stiu”?
De ce să ne căsătorim înainte de a face copii? Hârtia aia este egal cu zero, dacă nu suntem legați sufletește de cel de lângă noi. Şi ce procent dintre cei de lângă noi mai știe ce e aia sufletește?
De ce nunta trebuie să aibă loc în restaurant? De ce naşii sunt de nelipsit din ecuație? De ce rochia de mireasă să fie albă sau ivorie, şi nu verde fosforescent? De ce religia e singura modalitate recunoscuta de a te apropia de Divinitate? De ce, de ce?
Pentru ce să ne îndobitocim în tipare, să conteze doar banul, că fără el nu poți mişca nimic, de ce?
De ce a face bine a devenit subiectul dispretului general?
De ce analizele ginecologice şi pe perioada sarcinii te usucă de bani? Parcă era în interesul statului să facem copii, să aibă cine ne plăti pensia (presupunând că ajungem la vârsta cuvenită).
De ce după nuntă ne trebuie casă, maşină, concedii (ca să nu zicem că nu facem nimic decât muncă-acasă, să ne dea doar o iluzie că am trăi viaţă), lucruri pe care în general le iei pe credit şi-ţi amanetezi viaţa, încă o data.
Şi să nu avem iluzia că banii ne scot din tipare, nu, vai. S-ar putea să nu ne mai săturăm de ei, oricâți ar fi, să nu ne ajungă, să apară cu totul alte probleme…
Ne spetim să ne încadrăm în tipare…fără să ne aducă însă nici o satisfacție reală. Dacă ne încadrăm în tipare, e toată lumea fericită, nu creem probleme, ajungem să ieșim la pensie la 63/65 de ani…şi s-ar putea să constatăm că am trăit degeaba. Într-o cutie închisă în tipare.
Deci ce e mai important?

PS Ce s-a întâmplat cu spiritele libere? Au plecat, toate?!

Rezultatele:
– să bea apă: 5%
– să meargă la toaletă: 12%
– să meargă acasă: 83%

Nu ai cum să treci cu vederea accidentele, malpraxisurile, soldate de cele mai multe ori cu moartea pacienților din spitalele românești. Mai ales cele mediatizate, că or mai fi și altele…
Sistemul sanitar public e pe moarte, și ne trage în groapă după el. Ultimul circ: incendiul de la maternitatea din Giulești, soldat cu 5 bebeluși morți până acum și încă 4 care…nu se știe. Alte anchete, alte explicații, alte demisii, alte controale.

Citeste mai departe …

Ca să fim din nou un pic nostalgici, să ne amintim de zicala asta, că aproape doar zicala a mai rămas. Braga e cam pe dispărute. Ce găsim pe net despre această băutură răcoritoare? (căci asta e).
Braga: o fiertură de mei măcinat (de porumb ori de secară), ușor tulbure și de consistența unui nectar dulce acrișor cu o firavă urmă de alcool; băutură răcoritoare cu gust acrișor și miros specific, o variantă de consum agreabil pentru un buzunar mai strâmt, bună de păcălit sărăcia. Cu cinci parale te pricopseai cu o cană de bragă și dulciuri asortate, sau covrigi. Antidot eficient contra caniculei, licoarea era un produs perisabil, care trebuia ținut obligatoriu la gheață pentru că nu rezista mai mult de 48 de ore. De aceea se păstra în butoaie din lemn, umplute cu gheață, care aveau înăuntru bidoane din aluminiu cu canea(adică cep). Asta era odată, demult.

Citeste mai departe …

Evident, este vorba de România secolului 21, anul 2010 e.n. Nu știu cât de reale sunt datele, însă arată, încă o dată, cât de bine ni se potrivește denumirea: țara contrastelor.
La prima vedere, nu e nimic rău în faptul că avem biserici. Chiar și plătite în mare parte din banii publici, care nu mai există acum pentru plata salariilor oamenilor.

Citeste mai departe …